Ii privesc durerea concentrata si devin atent la lacrima clara izvorata progresiv, de la o scanteiere aproape neobservata la un picur cristalin agatat tot mai putin de genele-i lungi… Amarul cuvintelor prin care a trecut i-a opacizat privirea decentrandu-i-o, disipandu-i-o aproape concentric, in goluri numai de ea stiute…
Ma fastacesc un pic! Nu prea mai stiu ce sa fac cu mainile si nici ce vreau sau ar trebui sa zic. Imi impun sa fiu suparat desi nu simt asta.
Privesc si-i simt schita de zambet, aproape stinsa. Apuc mana intinsa si, obosit parca de mine insumi ma prabusesc flasc si-mi plec ochii ascultandu-i cuvintele soptite:

„Ma iarta ca nu am putut mai mult. Ca nu am stiut sau nu am putut… M-am infatisat si m-am daruit tie in toata sinceritatea si goliciunea mea. Ti-am inteles plansul si l-am alinat cum am putut mai bine… Cu mine ai simtit dorul si pasiunea cea mai inalta. La sanul meu ti-ai cantat cuvintele si focul din priviri eu ti l-am aprins. Mi-ai explorat adancurile si ti-am pus zambetul pe buze. Si viata in sange.
Ti-am atins urma pasilor si m-am imbujorat de dorul de tine cand ai fost plecat. M-am strans in mine de teama ca n-o sa te mai intorci… Ca alte zambete si ochi pe care nu i-ai cunoscut te vor amagi si te voi pierde. Zambete si ochi care nu ti-au cunoscut zbuciumul si durerea, pasiunea si visele, adancul muzicii din tine si puterea daruirii tale…
Mi-am ascuns lacrimile aprinse de bucurie cand te-ai intors si m-am asternut in fata ta firesc, linistita, infinita, deschisa si infiorata de ochii tai care ma cautau insistent, care imi savurau sanii-mi insoriti si albastru-mi celest al ochilor…
Si am stiut ca ma iubesti si ca voi fi eterna!
Si am stiut ca oricine ma poate uri, ca oricine ma poate invinovati, acuza, detesta, eticheta, dispretui, injura sau ridiculiza… Oricine dar nu TU!
NU VOI!
Pentru ca din glasul tau, din glasul vostru cresc trandafiri nemaivazuti sau scaieti care va vor opri in uscaciunea lor. Si eu ma vreau inflorita si inflorata ca o primavara fara sfarsit…
Pentru ca asa m-am inteles cu Dumnezeu atunci cand m-a creat!”

M-am ridicat si m-am pierdut in apele adanci ale ochilor ei, spalandu-ma de frustrarile personale, de pseudopuseele de violenta verbala si de nelinistile nemotivate.
- Fa-mi onoarea de a te iubi mereu, am soptit ca pentru mine in timp ce inotam tot mai in largul Ei…
Dar Romania nu mi-a mai raspuns pentru ca Ea stia/simtea mai bine decat oricine fluctuatile unei relatii de indragostiti.

PS. Ii zambesc linistit acum, desi nu ma vede, oprita fiind de revolta si lacrimile unui alt indragostit iremediabil de Ea.

… pentru ca nici ea nu ma iubeste pe mine!
Nicaieri in lumea asta – pe unde m-au dus viata, treburile si visele – nu am trait mai acut sentimentul de abandon decat in propria mea tara!
Anii de educatie, mai buna sau mai incompleta, mai nationalista sau mai laxa, mai corecta social sau mai viciata pe ici pe colo, primiti de-a lungul vietii mele de la fostii mei profesori, familie, grup social, mediu socio-profesional sau studiu insingurat s-au constituit intr-un bagaj mental si de comportament aflat mereu in paralelism cu realitatea…
Ma intreb de ce? Ce elemente cruciale lipsesc – si care fac posibila o sincronizare fireasca in alte spatii – intre mine ca individ simplu si statul care ma contine?
De ce nu ma vrea? De ce nu NE vrea?
Pentru ca – dureros sau nu – Romania nu ne vrea, nu ne iubeste si nu ne respecta…
Suntem niste no name platitori de taxe, rate, amenzi, daruri, spagi, comisioane, dobanzi, abandonati impotriva vointei noastre, la vointa unora!
Ma regasesc constant in esenta unui pericol permanent:
Pot fi inselat in fiecare secunda si sa-mi platesc naivitatea!
Pot fi mintit ostentativ si acuzat de efectele acelei minciuni!
Pot fi furat si sanctionat pentru ca am fost furat!
Pot fi ucis pe trecerea de pietoni si declarat vinovat post-mortem!
Pot fi violat in fata tuturor ambasadelor Romaniei de pretutindeni si nimanui nu-i pasa!
Pot fi inchis pe nedrept si sa mi se spuna: Lasa ca trece si asta!
Pot fi lichidat in spital fara sa existe vreo consecinta…
Pot fi linsat de bratul zelos al unui jandarm beat, dintr-un capriciu de moment…
Pot fi sanctionat pentru ca respect niste conveniente pe care nimeni nu le respecta!
Cred ca acest prezent romanesc a fost si va fi pentru totdeauna! Romania secolului XXI este in esenta sa o Romanie tribala ascunsa sub masca civilizatiei.
Absenta autoritatii statale provine din mentalitatea de gasca, de adunatura ad-hoc, de famiglia cu apucaturi de metastaza, de grupari dubioase si crude, lipsite de valori general umane si animata de un individualism primar, instinctiv, gregar, de fiintare amorala, indobitocita!
Tot circul democratic – al institutiilor statului, al Constitutiei, al parlamentului, executivului, legislativului, administrativului, al tot ce vreti voi – nu este decat o mare spoiala si o minciuna deliberata aruncata in ochii altor state pentru a fi acceptati si tolerati! In realitate toate acestea sunt nefunctionale, invalide, handicapate voit, strategic si pe termen lung!
Tribul ajuns la putere se bate cu tribul care-si doreste puterea. Gastile se aglutineaza intre ele impotriva oricaror logici si principii pentru ca apoi sa-si sfasie beregatele si sa se replieze entuziast in bratele incordate de ura ale unei alte la famiglia care astepta la colt, oportunitatea…
Rafinamentul acestui razboi consta in promovarea atenta de catre toate bandele astea, a minciunii functionalitatii statului! E grija constanta a tuturor! Perversitatea comportamentala si cameleonica a politicii tribale atinge cote artistice, imposibil de egalat! Pentru ca rufele se spala in famile, nu?
Tara mea e un spatiu neguvernabil prin forte proprii!
Hainele de firma si caii putere de sub capotele lucioase, femeile superbe dar sterpe emotional, folclorul voit indurerat melodic dar fara rasunet actional, taranul idilic in cartile vremii dar cu valente constante de hiena , doinele si mioritele create pentru a smulge lacrimi, ridiculizate ulterior, religia cocotata ranjit in topul statisticilor privind increderea populatiei dar in care nu mai crede nimeni sau invazia de misticism pre-crestin nu pot substiui civilizatia.
Totul nu e decat imagine, inconsistenta, perdea stravezie si ceata minicinoasa, auto-advertising instinctual, neprogramat, neplanifcat, conjunctural, orientat pe supravietuire…
E un spatiu asemanator stepelor rusesti, lasat in grija vanturilor si a gerului… Tot ce intra in acesta atmosfera improvizata de civilizatie este instant contaminat! Guvernatori, comisari, demnitari ai altor spatii, verticali si intransigenti, odata infestati se inmoaie si se corup firesc. Valori aduse cu grija din alte lumi se degradeaza si se perimeaza rapid! Modelele, tiparele, legile clare, fara echivoc in alte parti, la noi devin rapid interpretabile si discutabile…
Pentru ca la noi ca nu exista autoritate orientata spre binele comun, nu exista coerenta, vointa, competenta… Nu exista decat bande organizate, corupte si coruptibile, instinctive comportamental si atitudinal!
In mijlocul acestei mlastini atitudinale si degradante, sangeroase si criminale sunt cetatenii aia simpli, obisnuiti, indobitociti, castrati educational, terorizati de spectre finaciare blurate si incertitudini, de temeri date de imposibilitatea de a-si hrani copiii…
Micile noastre iubiri apar in namolul asta ca niste ghiocei fragili care se vor stinge in cateva luni…
La mine, in Romania, nu se traieste ci se supravietuieste!
La limita, cu teama hazardului, a aleatoriului, a impredictibilitatii, a dezumanizarii, in gat!
E un tur de forta pe care si Dumnezeu il regreta!
Nu-mi iubesc tara pentru ca Ea ma uraste!

Alegerea lui Crin Antonescu – ieri, la Congresul PNL, reprezinta un eveniment de importanta majora pe termen lung pentru Romania. M-a surprins, nu alegerea sa ca presedinte, cat numarul de voturi care i s-au acordat de catre penelisti…
Gregaritatea lui Calin P Tariceanu, decizile improprii luate pe baze subiective, dezastrul de amator al ultimilor 4 ani, rejectia nejustificata a unor (multi) membri, concubinajul cu Bogdan Olteanu – un element poate important al aripii Tariceanu din PNL, dar de evitat in expunerea publica – au convins participantii ca schimbarea e bine-venita!
Crin Antnescu are un traseu politic oarecum bizar…
Neracordat la rigorile subiectiv-peneliste ale lui Tariceanu, fara sustieri directe si explicite, insingurat, departe de acuze de coruptie, ne-racolat (poate vizibil) de grupuri de interese, ne-aliat in gasti sau dizidente dubioase – Crin A. reprezinta o tipologie singulara in peisajul bizonic al politicii dambovitene…
Glumita penibila a presedintelui de acu’ cativa ani – in care cu o proasta prefacatorie isi expunea – la Marius Tuca Show – un presupus si ridicol lapsus , afirmand ca nu-si mai aminteste de “baiatul ala cu nume de floare” o sa-i stea ca o mare sula in coaste! Pentru ca in vidul caracterial si comportamental al politicii de azi acest nou presedinte penelist se contureaza din ce in ce mai mult ca singura alternativa viabila la Cotroceni!
Alternativa care ar fi de dorit sa se produca anul asta!
Pe care i-o doresc implinita, pentru ca merita!
Felicitari Domnule!

O mica bijuterie video…
Rutina monocolora din viata unui tanar este rupta magic, de cateva priviri… Si dintr-o data toate se recoloreaza si au sens! Si placere de a fi traite!

Intr-un fel e ca o sinteza a blogului meu si a multora dintre voi… Se pare ca bucuria de a fi, rareori vine din tinuta business, din salariul decent, din controlul celorlalti sau din eruditia sterila…
Fara emotia data de reflectarea in ochii care ne astepta sa-i vedem, trecerea noastra pe aici e fara sare si piper…
Ce sa mai zic… Fiti atenti la ce vedeti si – evident – la ce simtiti!
Criza merge inainte dar marea surpriza se poate produce chiar acum…

Daca ati avut ghinionul sa va fie retinut, suspendat permisul de conducere auto pe o perioada variabila cuprinsa intre 30 si 90 de zile, pun la dispozitie cateva informatii utile, valabile in Bucuresti (si sigure fiindca le-am verificat/trait):

1. Ramaneti calmi! Viata le rezolva pe toate.
2. In momentul retinerii permisului de conducere puteti consemna in procesul verbal ca nu sunteti de acord cu cele consemnate si puteti initia o actiune in justitie. Dupa initierea acesteia vi se va inapoia permisul in aceeasi zi si veti putea circula pana la sentinta definitiva (care poate fi emisa si dupa 2 ani si care poate fi favorabila sau nu).
3. Dupa retinerea permisului veti primi o dovada in baza careia veti putea circula timp de 15 zile. Nu riscati nici in gluma sa conduceti dupa expirarea acesteia. E caz penal!
4. Bucurati-va de cele 15 zile. Acum aveti 2 variante: Asteptati sa treaca perioada de suspendare la care adaugati inca 30 de zile si vi se va inapoia permisul fara nici o alta actiune. Daca nu aveti atata rabdare va trebui sa sustineti o testare auto pe care daca o promovati veti depune o cerere prin care solicitati reducerea perioadei de suspendare. In toate cazurile acesta este aprobata si intervalul e redus la 30 de zile. Asta e minim. Mai putin e exclus!!!!
5. Daca permisul a fost retinut pentru consum de alcool sau daca ati mai beneficiat de reducerea intervalului de suspendare in ultimii trei ani, uitati de varianta asta! Nu mai beneficiati de nimic. Decat de asteptare.
6. Daca nu, mergeti frumos la sediul vechi al politiei de pe str. Logofat Udriste, la ghiseul 8 cu dovada si cartea de identitate si va inscrieti pentru testare.
7. Programul de lucru e de luni pana vineri de la 8 – 16.
8. Testarile au loc zilnic pe doua serii: Una de la 8.00 si a doua de la 9.30. Sunt cam 20-30 de nefericiti pe serie. Testarile sunt GRATUITE si se dau in corpul D (alaturat).
9. O testare dureaza 20 minute si presupune 15 intrebari. Un singur raspuns este corect din cele 3 expuse. Daca ati raspuns corect la 13 ati promovat. Avertisment: Nu incercati nimic fraudulos in sala de testare. E supravegheata video pe langa supravegherea celor doi politisti prezenti. Inchideti telefoanele mobile la intrarea in sala. Amenda este de 600 – 700 Ron si e nediscutabila.
10. Instructajul facut de cei 2 politisti este foarte explicit si clar. Poate nu va vine sa credeti dar e o atmosfera civilizata, eficienta. Oamenii sunt politicosi si isi fac bine treaba.
11. Daca ati promovat depuneti cererea de reducere astfel: pentru cei carora le-a fost suspendat permisul in Bucuresti aceasta se depune pe loc, in Udriste. Daca v-a fost suspendat permisul in provincie (cazul meu) cererea se depune la Directia Politiei Rutiere (langa piata Cosbuc) sau la sediul politiei rutiere din zona in care v-a fost retinut permisul (daca aveti drum pe acolo). Daca sunteti din Bucuresti si vreti sa sustineti testarea in alta localitate, este posibil dar aveti nevoie de aproparea prefectului judetului respectiv.
12. Daca nu ati promovat nu disperati. Veniti a doua zi! Si a treia. Si a patra. Si de cate ori vrei, in perioada de suspendare, pana il luati. Daca nu il luati in acesta perioada (ceea ce e exclus…), stiti voi… adaugati inca 30 de zile si il luati oricum.
13. Vizitele dese pe Udriste au efect benefic: cunoasteti lume, politistii deja va recunosc si va incurajeaza, auziti tot felul de cazuri… Educativ, socializant, interesant…
Opinii personale privind intrebarile: Sunt cele obisnuite, nu sunt complicate. Gasiti tot ce trebuie in cartea Codul Rutier, Ed National, 2009. Autotest. Obtinerea si redobandirea permisului de conducere – „13 din 15” Dan Chiriac. Pret 18 ron.
Cititi-o obligatoriu! Si sigur promovati!
Linkuri utile:
Informatii suplimentare gasiti aici
Antrenament on-line gasiti aici
Totusi cartea ramane obligatoriu de citit!
Multa bafta!!!!